Noul Hagi, peste 8-9 ani! Nu te-ai astepta...

Ne era scarba de mult de fotbalul nostru, dar ne este mai ales acum dupa campania de descalificare la Campionatul Mondial. Mie mi-e scarba in mod special de “Portelanul” cu alunita pe botul de pitipoanca, mereu speranta si vesnicul salvator, baietasul de Dorobanti, dar in acelasi timp milogul de Lausanne, scuza de fotbalist care primeste de nevoie mileul cu numarul 10. Si atunci astept sa apara un fotbalist adevarat, nu un portelan pe care toata lumea sa il stearga de…prafuriJ. In urmatorii 2-3 ani, clar defilam cu ce avem, ca nu se vede nimic pe la echipele de tineret. DAAAR, exista un dar!

Astazi am arbitrat un meci care m-a impresionat chiar daca este vorba despre copii de 11 ani. Aschia chiar sare departe de trunchi, iar cand trunchiul a fost cel mai scortos din padure, tre sa iasa teiu` lui Eminescu frate!

Jordy Cruyff, Kasper Schmeichel, Alin Stoica, Alex Piturca, fiii Lung, Razvan Lucescu sunt fotbalisti care au ajuns la un nivel, insa nu au reusit sa isi intreaca parintii.

Meciul pe care l-am arbitrat astazi a fost Academia Gheorghe Hagi – Marcon Star, grupa de varsta `98.

Numarul 11 si capitanul echipei Academiei este Ianis Hagi, care m-a transformat in spectator pe teren, din arbitru. Un talent infinit, iti lasa impresia ca a fost programat sa il intreaca pe taica-su. Iar cel mai tare lucru este ca vazandu-l cum joaca, il poti vedea de multe ori pe Hagi, desi fizic nu seamana. Alearga la fel, conduce mingea la fel, rupe ritmul exact la fel. Dovada ca nu triseaza, adica nu sunt lucruri invatate, e faptul ca nu mi-am dat seama intr-un meci intreg, nici nu am urmarit in mod special, daca este stangaci sau dreptaci. In plus, vezi si la el, la fel ca la Gica, suturi la care mingea nu se invarte in aer, sau preluarile lungi cu care isi dribleaza adversarii.

Banderola de capitan nu o purta pentru ca ar fi fost la echipa lui tati. Vorbea atat de mult pe teren si atat de frumos cu colegii lui, incat o merita din plin. Stia sa ii roage, sa le multumeasca, sa isi ceara scuze. Iar mie mi-a dat o lectie de profesionalism si mentalitate tip Arsenal. Am aratat un out de poarta si el s-a dus cu mingea la corner. Am aratat din nou out si mi-a zis ca a atins-o portarul, i-am spus ca asa am vazut si mi-a zambit cu o sinceritate care m-a facut sa-mi dau seama ca avea dreptate si mi-a spus “asta e, nu-i nimic, nu conteaza”, de parca ma incurajaJ. La o alta faza l-am intrebat daca vrea zid la lovitura libera si mi-a raspuns nonsalant ca nu conteaza oricum daca are zid sau nuJ. Cu atat mai bine ca este constient de valoarea lui!

Sper ca peste 8-9 ani sa putem vedea un titlu mare in ziare: “Asa tata, asa fiu!”. Este inevitabil dupa parerea mea si cred ca doar o accidentare ar putea impiedica asta. Educatia a avut de la cine sa primeasca, iar de talent nu se mai pune problema.

Am vorbit despre el pentru ca este impresionant sa vezi cum se transmite gena, dar toata echipa este un Arsenal de juniori.

Felicitari baieti, felicitari antrenorilor Academiei pentru felul in care ii pregatesc si ii trateaza pe acesti copii, si felicitari lui Gica Hagi pentru munca si dedicarea lui!